|
|
FOLCLOR MUZICAL / MUSICAL FOLKLORE
|
|
Judeţul Neamţ se înscrie în zona folclorică de centru a Moldovei, având la nord o influenţă bucovineană care se resimte atât în privinţa stratului de cântece vechi, aparţinând repertoriului păstoresc, cât şi a celui de cântece propriu-zise şi înspre vest primeşte influenţa folclorului ardelenesc, având ca zonă de interferenţă Valea Bicazului.
Ţinând seama de aşezarea sa geografică precum şi de condiţiile istorice în care a trăit poporul, în viaţa cântecului acestui ţinut se desprind subunităţi ale graiului moldovenesc, care se profilează în trei zone folclorice, fără însă a avea între ele graniţe rigide, fixe.
O primă zonă şi cea mai întinsă este zona Văii Bistriţei care porneşte de la Borca şi ajunge la Costişa. Ea cuprinde două subzone, prima situată pe Valea Bicazului iar cea de-a doua în spaţiul Văii Tazlăului.
Repertoriul de cântece existente în această zonă îmbracă trei aspecte distincte:
a) cântecele păstoreşti, executate mai ales la diferite instrumente populare (fluier, tilincă, vioară, caval, cobză, bucium).
b) cântece vocale lirice, care au caracteristici apropiate de cele ale repertoriului păstoresc.
c) cântece de joc, care sunt şi ele, în ansamblul lor, deosebit de variate.
Printre cele mai răspândite cântece şi jocuri se găsesc: Corăgheasca, Hangul, Hora, De-nvârtit, Trilişeşte, Bătuta, Brâul.
A doua zonă se întinde pe Valea Ozanei, în ţinutul străjuit de Cetatea Neamţului, unde întâlnim unele influenţe ale cântecului şi jocului din Moldova de nord (ţinutul Bucovinei). Şi aici există un variat şi bogat repertoriu de cântece începând cu cele păstoreşti, doine, balade şi terminând cu cântecele de joc. În aceasta zonă se găsesc cântece şi jocuri ca: Doina haiducească, Hora de mână, Ciobănaşul, Corăgheasca, Sârba, Ruseasca, Bătuta, Nemţişorul, etc.
Cea de-a treia zonă este cea a Văii Siretului. Prefacerile şi fluctuaţiile de populaţie au fost mai mari în această zonă prin venirea ceangăilor, dar care, sub influenţa populaţiei băştinaşe, nu au alterat folclorul din zonă, cântecele şi dansurile din această parte a judeţului sunt mai aşezate, există un variat şi bogat repertoriu în care unitatea graiului muzical se face foarte mult simţită, deosebirile dintre ele nefiind esenţiale. Cele mai răspândite cântece şi melodii de joc sunt: Arcanul, Trilişeşte, Corăgheasca, Ruseasca, Sârba lui Zdrelea, Bătuta, Hora pe bătăi.
Cu sprijinul Centrului de Informare Turistica "Gh. Iacomi" Piatra Neamt. |
|
Luni, 21 mai 2012
In agentiile de turism din Romania au aparut ofertele pentru turistii care doresc sa-si petreaca vacantele linistiti, fara copii zgomotosi imprejur si fara multe batai de cap. Preturile unor astfel…»
Luni, 21 mai 2012
Livingul spatios, decorat in nuante aurii, candelabrul imens si cele trei colivii cu pasari iti fura privirea si te trimit in alt secol cum pasesti in hotel. Localizat in regiunea…»
Luni, 21 mai 2012
In vara anului 2012, romanii nu intentioneaza sa cheltuiasca foarte multi bani de vacanta. Multi dintre ei nu isi vor permite sa paraseasca tara sau vor alege destinatii cu preturi…»
In ce perioada vei merge in vacanta de vara de anul acesta?
• Bilete avion
• Bilete low cost
|
Atractii si zone de interes |
|
|
|
|
|
|
Informatii Generale
Asezare
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistritei si pe valea Moldovei, până la confluenta cu Siretul, străjuit de Ceahlău.
Vecini
La nord-vest: Judetul Suceava, la est: Judetele Iasi si Vaslui, la sud: Judetul Bacău, la vest: Judetul Harghita.
Suprafată
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul tării).
Populatie
584.000 locuitori.
Orase
Piatra Neamt, resedintă de judet, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a două râuri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (.. citeste mai mult
|
|
|
|
|
