|
|
MEŞTEŞUGURI / TRADES IN NEAMT COUNTY
|
|
Meşteşugurile practicate de poporul român se dovedesc a fi existat din timpuri străvechi, încă din neolitic, cele mai vechi fiind cu caracter casnic: torsul, ţesutul, olăritul, prelucrarea lemnului, osului, pietrei, continuându-se în epoca bronzului cu prelucrarea fierului.
Meşteşugurile se dezvoltă în epoca feudală timpurie în strânsă legătură cu agricultura. Mai tarziu apar meşteşugari care practicau: cojocăritul, piuăritul, tăbăcaritul, cizmăritul, lemnăritul, fierăritul, dogăritul, olăritul, dulgheritul, zidăritul etc. Apar apoi, în secolele următoare, sate specializate în producerea unor anumite obiecte, pe care le desfac la târguri sau la sate.
COJOCĂRITUL
Cojocarii erau împărţiţi, după felul muncii lor, în două categorii:
- cojocari de "cojocărie uşoară", neînflorată
- cojocari de "cojocărie grea", înflorată
Produsele cojocăreşti prelucrate de meşteri sunt: căciulile, cheptarul (pieptarul), bondiţele, bonzile, cojocelul şi cojocul, cergile de piei (aşternut pentru păstori, vânători, pădurari, plutaşi), mănuşi cu un deget, gulere de piele.
DULGHERIA
Ca meştesug s-a dezvoltat în sec. al XIX-lea; meşterii dulgheri construiau pe lângă case: porţi, poduri, obiecte din lemn, scaune, cozi de lemn, roabe, scrânciobe, fierăstraie, coşuri de fântâni, sănii, stative, oloiniţe.
TÂMPLĂRIA
A apărut şi s-a dezvoltat la târguri şi oraşe de unde a trecut şi la sate. Mobilierul dintr-un interior vechi cuprindea: blidarul, colţarul, poliţa, laiţa, beldia, patul, dulapul, masa; mai târziu meşterii tâmplari duceau în căruţe, spre vânzare la târguri şi lăzi de zestre, leagăne de copii, scaune, cuiere, tocuri de uşi, de ferestre.
DOGĂRIA - BUTNĂRIA
Acest meşteşug s-a dezvoltat datorită multiplelor necesităţi ale populaţiei. Pentru vasele duse la piaţă dogarul cerea în schimb produse agricole şi mai rar bani. Dogarii fac două categorii de vase: cioplite dintr-o bucată şi din doage: polobocul, budaiul, bota, cofa, găleata, doniţa, ciubărul, butoaiele, căzile, balerca, putina, lingurile, căucul, albia.
DRĂNIŢITUL
Meşteşugul de prelucrare a lemnului pentru acoperişurile caselor, grajdurilor, porţilor.
VĂRĂRITUL
Meşteşug specific zonei de munte.
FIERĂRITUL
Meşteşug cu ajutorul căruia se realizează diferite categorii de produse legate de îndeplinirea anumitor munci ca: unelte de tăiat, cuţite, bricege, piese necesare la construcţii, dar şi potcovitul cailor şi a boilor de jug.
OLĂRITUL
Meşteşug de producere a vaselor din lut cu diferite întrebuinţări - pentru prepararea mâncărurilor, pentru păstrarea alimentelor, sau vasele cu caracter strict decorativ.
ŢESUTUL - CUSUTUL
Meşteşuguri ce cunosc o mare varietate de stiluri. Bogăţia, originalitatea şi specificitatea realizării ţesăturilor şi a cusăturilor este concretizată pe o gamă foarte variată de piese de interior (scoarţe), de costum popular, de obiecte folosite în gospodărie: ţoluri, cergi, lăicere de cânepă, coarde, şervete, feţe de pernă, desagi, saci, tuhali.
Cu sprijinul Centrului de Informare Turistica "Gh. Iacomi" Piatra Neamt. |
|
Luni, 21 mai 2012
In agentiile de turism din Romania au aparut ofertele pentru turistii care doresc sa-si petreaca vacantele linistiti, fara copii zgomotosi imprejur si fara multe batai de cap. Preturile unor astfel…»
Luni, 21 mai 2012
Livingul spatios, decorat in nuante aurii, candelabrul imens si cele trei colivii cu pasari iti fura privirea si te trimit in alt secol cum pasesti in hotel. Localizat in regiunea…»
Luni, 21 mai 2012
In vara anului 2012, romanii nu intentioneaza sa cheltuiasca foarte multi bani de vacanta. Multi dintre ei nu isi vor permite sa paraseasca tara sau vor alege destinatii cu preturi…»
In ce perioada vei merge in vacanta de vara de anul acesta?
• Bilete avion
• Bilete low cost
|
Atractii si zone de interes |
|
|
|
|
|
|
Informatii Generale
Asezare
În partea de nord-est a României, (partea central vestică a Moldovei), pe valea largă a Bistritei si pe valea Moldovei, până la confluenta cu Siretul, străjuit de Ceahlău.
Vecini
La nord-vest: Judetul Suceava, la est: Judetele Iasi si Vaslui, la sud: Judetul Bacău, la vest: Judetul Harghita.
Suprafată
5.836 km2 (respectiv 2,5 % din teritoriul tării).
Populatie
584.000 locuitori.
Orase
Piatra Neamt, resedintă de judet, cu 128.000 locuitori, unul din cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a două râuri: Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, înconjurat de culmile împădurite ale măgurilor Cernegura, Cozla (de 850 m), Pietricica (de 532 m), Cârloman (.. citeste mai mult
|
|
|
|
|